Moștenirea apartamentului sau casei în Moldova: acte, costuri și procedura

Moștenirea imobilului (sau succesiunea) este transmiterea bunurilor unei persoane decedate către moștenitorii săi. În Moldova, procedura se face la notar: ai 12 luni de la deces ca să accepți moștenirea. Pentru certificatul de moștenitor, notarul îți cere 0,5% din valoarea moștenirii dacă ești copilul defunctului sau, când decesul a avut loc la 1 ianuarie 2026 ori după, soțul lui.
Pentru unele reguli contează data decesului. Legea nr. 251/2025 a schimbat termenul și modul de acceptare, locul și cota soțului, moștenitorii rezervatari și momentul de la care se poate cere partajul. Regulile noi, descrise mai jos, se aplică moștenirii persoanelor decedate la 1 ianuarie 2026 sau după această dată. Legea a intrat însă în vigoare abia la 1 aprilie 2026, iar pentru termenul și modul de acceptare se aplică legea în vigoare la data decesului. Dacă decesul a avut loc între 1 ianuarie și 31 martie 2026, întreabă notarul ce termen ți se aplică.
Dacă decesul a avut loc între 1 martie 2019 și 31 decembrie 2025, moștenirea se considera acceptată dacă moștenitorul nu renunța la ea în 3 luni de când afla că a fost chemat la moștenire. Excepție: dacă notarul nu a putut identifica, găsi sau contacta un moștenitor, publică o somație în Monitorul Oficial, iar moștenitorul care nu depune declarația de acceptare în 1 an de la publicare pierde dreptul la moștenire. Regula somației nu se aplică dacă notarul te-a notificat până la 31 decembrie 2025 la adresa din Registrul de stat al populației (chiar dacă nu ai primit notificarea) sau la altă adresă, unde ai primit-o. Ea nu îi afectează nici pe moștenitorii care constată în instanță faptele de care depinde calitatea lor de moștenitor.
Pentru decesele de dinainte de 1 martie 2019 se aplică Codul civil în redacția de atunci. Un testament întocmit înainte de 1 ianuarie 2026 rămâne valabil dacă respecta legea de la data întocmirii. Procedura la notar, actele, înregistrarea și impozitul descrise în ghid nu depind de data decesului. Plata notarului depinde însă de clasa moștenitorului, iar clasa – de data decesului (vezi mai jos).
Mai jos găsești procedura de moștenire a imobilului în Republica Moldova pas cu pas: ce acte pregătești, cât costă, ce termene ai și ce greșeli să eviți.
Tipuri de succesiune în Republica Moldova
Codul civil al Republicii Moldova (Cartea a patra) prevede două temeiuri ale moștenirii: legea și testamentul.
Succesiunea testamentară
Succesiunea testamentară are loc atunci când defunctul a lăsat un testament valabil. Testamentul ordinar poate fi:
- Olograf – scris și semnat personal de testator, cu data (ziua, luna și anul)
- Autentic – autentificat de notar, pe baza declarației testatorului sau a unui text predat notarului
Codul mai prevede testamente privilegiate, întocmite în situații speciale sau de urgență, de exemplu de o persoană internată în spital.
Testamentul nu poate atinge rezerva succesorală: moștenitorii rezervatari păstrează, orice ar scrie în testament, cel puțin jumătate din cota care li s-ar fi cuvenit prin moștenire legală. Codul civil îi numește rezervatari pe moștenitorii legali de clasa întâi și pe părinții defunctului, dacă la data decesului defunctul avea față de moștenitorul respectiv o obligație de întreținere conform Codului familiei.
Succesiunea legală
Dacă nu există un testament valabil sau testamentul nu acoperă toate bunurile, se aplică moștenirea legală. Moștenitorii sunt împărțiți în cinci clase:
| Clasa | Cine moștenește |
|---|---|
| Clasa I | Copiii și ceilalți descendenți ai defunctului, soțul supraviețuitor |
| Clasa a II-a | Părinții defunctului și descendenții lor (frații și surorile defunctului, copiii acestora) |
| Clasa a III-a | Bunicii defunctului și descendenții lor (unchii, mătușile, verii) |
| Clasa a IV-a | Străbunicii defunctului și descendenții lor |
| Clasa a V-a | Strămoșii mai îndepărtați și descendenții lor |
Clasele sunt chemate la moștenire pe rând, începând cu clasa I. De exemplu, dacă defunctul lasă soț și copii, părinții și frații lui nu moștenesc. Soțul face parte din clasa I și atunci când nu există copii, așa că, dacă defunctul lasă doar soț, nici părinții nu moștenesc.
Cota soțului supraviețuitor: copiii defunctului și soțul supraviețuitor moștenesc în cote egale. Dacă defunctul lasă soț și doi copii, fiecare primește o treime din moștenire. Soțul poate primi în plus, cu titlu de preciput, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun de soți, în măsura în care sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.
Reprezentarea succesorală
Dacă un copil al defunctului a murit înaintea lui, locul său îl iau descendenții săi (nepoții defunctului), care împart în cote egale cota la care ar fi avut dreptul părintele lor.
Termenul de acceptare a moștenirii
Regula celor 12 luni
Ai 12 luni de la deschiderea moștenirii (data decesului) ca să accepți moștenirea. Legea amână începutul termenului în câteva cazuri, de exemplu dacă ai aflat abia mai târziu de legătura de rudenie pe care se întemeiază dreptul tău la moștenire.
Moștenirea se consideră acceptată în două cazuri:
- Declarația de acceptare – o depui, în formă autentică, la notarul care desfășoară procedura succesorală, înainte să expire termenul. Declarația o poate autentifica oricare notar.
- Intrarea în posesia bunurilor – dacă ai intrat în posesia unei părți din masa succesorală, se consideră că ai acceptat toată moștenirea, oriunde s-ar afla bunurile și din orice ar consta.
Nimeni nu este obligat să accepte o moștenire. Cine a intrat în posesia bunurilor nu poate dispune de ele până nu expiră termenul de 12 luni și până nu primește certificatul de moștenitor.
Ce se întâmplă dacă ratezi termenul de 12 luni?
Dacă termenul a trecut fără declarație de acceptare și fără să fi intrat în posesia bunurilor, ai două căi:
- Prelungirea la notar – la cererea ta, notarul care desfășoară procedura poate prelungi termenul sau poate stabili unul nou, dacă l-ai omis din motive întemeiate și ceilalți moștenitori nu obiectează
- Prelungirea prin instanță – dacă aceste condiții nu sunt întrunite, cererea ta o soluționează instanța de judecată
Dacă termenul ți-l prelungește notarul, primești partea care ți se cuvine doar din ce a rămas din masa succesorală: în natură sau, dacă nu se poate, echivalentul în bani.
Renunțarea la moștenire
Renunți printr-o declarație autentică depusă la notarul care desfășoară procedura succesorală. După renunțare, moștenirea nu mai poate fi acceptată, iar după ce ai acceptat-o nu mai poți renunța. Nu poți accepta sau renunța doar la o parte din cota ta: nu poți păstra apartamentul și refuza datoriile.
Procedura pas cu pas
Pasul 1: Deschiderea procedurii succesorale
Depui o cerere autentificată de deschidere a procedurii succesorale la oricare notar din Republica Moldova. Procedura o desfășoară primul notar care a înregistrat dosarul în Registrul electronic al dosarelor succesorale și testamentelor. Cererea o poate depune oricare dintre moștenitori, un legatar, un creditor al masei succesorale sau altă persoană cu un interes legitim.
În cerere declari pe propria răspundere numele defunctului, ultimul lui domiciliu, data la care ai aflat de deces și moștenitorii pe care îi cunoști.
Pasul 2: Notificarea moștenitorilor
Informația despre procedura deschisă se publică pe pagina web a Camerei Notariale în 5 zile lucrătoare. După publicare, notarul îi notifică pe moștenitorii, creditorii și celelalte persoane interesate pe care îi cunoaște.
Pasul 3: Stabilirea cercului de moștenitori
Notarul verifică din oficiu ce i-ai declarat: consultă Registrul de stat al populației și actele de stare civilă, verifică în Registrul electronic dacă defunctul a lăsat testamente și poate cere informații din Registrul bunurilor imobile și din alte registre.
Pasul 4: Acceptarea și actele
Depui declarația de acceptare, dacă nu ai făcut-o deja: cererea de eliberare a certificatului de moștenitor o cuprinde. Prezinți actele care confirmă datele defunctului și dreptul tău la moștenire (vezi secțiunea următoare).
Pasul 5: Emiterea certificatului de moștenitor
Notarul eliberează certificatul de moștenitor după ce constată cu certitudine faptele necesare, dar nu mai devreme de o lună de la ultima publicare despre deschiderea procedurii. Certificatul îi include pe toți comoștenitorii care au acceptat moștenirea și arată cotele lor; lista bunurilor nu se trece în el.
Până atunci, notarul îți poate elibera un certificat de calitate de moștenitor, cu care te legitimezi față de terți. El nu produce efectele certificatului de moștenitor.
Pasul 6: Înregistrarea dreptului de proprietate
Dreptul tău se înscrie în Registrul bunurilor imobile pe baza certificatului de moștenitor. Dacă imobilul era deja înregistrat și nu există interdicții sau grevări care împiedică înscrierea, notarul care a eliberat certificatul este obligat să ceară el, electronic, înregistrarea dreptului tău la organul cadastral teritorial; după înscriere, tu și notarul primiți electronic certificatul privind înscrierile. Serviciile cadastrale le prestează Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, nu Agenția Servicii Publice.
Acte necesare pentru moștenirea unui imobil
Codul civil îți cere acte oficiale pentru datele defunctului și pentru legătura ta cu el; restul informațiilor le confirmi la notar prin declarație pe propria răspundere. Notarul ia o parte din date direct din registrele de stat, iar actele le aduci când informația din registre lipsește, nu e actualizată sau nu ajunge.
Documente privind defunctul
- Certificatul de deces, dacă informația despre deces nu se găsește în registre
- Testamentul, dacă există: originalul, o copie sau indicația unde se află originalul
Documente privind moștenitorul
- Actul de identitate (buletin sau pașaport) – notarul îți stabilește identitatea pe baza lui
- Dovada legăturii cu defunctul:
- Certificat de naștere – pentru copii, frați, părinți
- Certificat de căsătorie – pentru soț/soție
- Actul de adopție, dacă e cazul
Dacă actele de rudenie nu pot fi obținute, notarul poate accepta alte probe. Poți fi inclus în cercul moștenitorilor și cu acordul scris, autentificat, al tuturor moștenitorilor din aceeași clasă.
Documente privind imobilul
- Extras din Registrul bunurilor imobile – arată ce imobile deținea defunctul; notarul poate lua el informația din registru
- Raport de evaluare sau certificatul privind valoarea bunului imobil – plata notarului se calculează din valoarea moștenirii, iar aceleași acte îți folosesc mai târziu la calculul impozitului, dacă vinzi
Documente suplimentare (dacă e cazul)
- Declarațiile de acceptare sau de renunțare ale altor moștenitori
- Hotărârea judecătorească, dacă instanța ți-a prelungit termenul de acceptare
- Inventarul masei succesorale, întocmit pe propria răspundere, dacă vrei să-l anexezi la dosar
Notarul poate cere și alte probe, dacă le consideră necesare.
Costurile moștenirii unui imobil
Plata notarului
Plata pentru certificatul de moștenitor o stabilește Legea nr. 271/2003, ca procent din valoarea moștenirii:
| Moștenitor | Plata pentru certificat |
|---|---|
| Clasa I (copiii, soțul) | 0,5% din valoarea moștenirii |
| Clasa a II-a (părinții, frații) | 0,7% din valoarea moștenirii |
| Ceilalți moștenitori | 1% din valoarea moștenirii |
| Imobil dintr-un sat sau o comună, cu excepția terenurilor agricole și a terenurilor fără construcții | 150 de lei pentru fiecare imobil |
Soțul face parte din clasa I pentru decesele de la 1 ianuarie 2026. Pentru un deces anterior, plata urmează clasa moștenitorului după legea în vigoare la data decesului, așa că întreabă notarul ce procent ți se aplică.
Exemplu: pentru un apartament de 1.000.000 de lei moștenit de un singur copil, 0,5% înseamnă 5.000 de lei.
Ca valoare se ia prețul pe care îl declari. Dacă acesta e mai mic decât valoarea estimată, notarul folosește valoarea din Registrul bunurilor imobile, suma asigurată sau un raport de evaluare. Plata se poate majora sau reduce de comun acord cu notarul, printr-un acord scris.
Unii moștenitori plătesc mai puțin:
- Nu plătesc pentru certificat moștenitorii minori, persoanele sub o măsură de ocrotire judiciară și persoanele incapabile de muncă, la moștenirea locuinței în care au locuit cel puțin un an înainte de deces și în care continuă să locuiască
- Plătesc jumătate pensionarii, persoanele cu invaliditate de gradul I sau II și moștenitorii care au locuit în locuința moștenită cel puțin un an înainte de deces și continuă să locuiască acolo
Alte acte notariale au plăți fixe:
| Act | Plata |
|---|---|
| Certificat privind cota-parte din proprietatea în devălmășie a soților | 80 de lei |
| Duplicat al unui act notarial | 15 lei pe pagină |
| Copie legalizată (document de până la 10 pagini) | 4 lei pe pagină |
Pe lângă plata notarului, legea prevede taxa de stat, în cazurile stabilite de lege, și costul procedurii notariale, stabilit de Guvern. Cheltuielile de notificare și publicare le suportă cel care a cerut deschiderea procedurii. Sumele taxei de stat și ale costului procedurii pentru certificatul de moștenitor nu le-am putut verifica într-o sursă oficială, așa că întreabă notarul.
Taxe la Cadastrul Bunurilor Imobile
Înregistrarea dreptului și extrasele din Registrul bunurilor imobile se plătesc. Excepție: anumite extrase pentru persoanele cu dizabilitate severă, accentuată sau medie și pentru pensionarii pentru limită de vârstă le plătește statul. Tarifele sunt stabilite în nomenclatorul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 130/2025 (anexa nr. 2), iar varianta urgentă are tarif majorat. Plătești prin MPay. Nu dăm sume aici, pentru că hotărârea a fost modificată în 2026, iar tabelul de tarife în vigoare nu l-am putut verifica.
Impozitul pe moștenire
Pentru cetățenii Republicii Moldova, bunurile primite prin moștenire sunt venit neimpozabil, conform Codului fiscal. Nu plătești impozit pe venit pentru apartamentul sau casa moștenită.
Atenție: dacă vinzi imobilul moștenit, plătești impozit pe creșterea de capital. Câștigul este diferența dintre prețul de vânzare și valoarea de piață a imobilului la data dobândirii dreptului de proprietate. Din câștig, 50% este impozabil, cu cota de 12%, deci impozitul este 6% din câștig. Valoarea de piață o confirmi cu certificatul de moștenitor plus fie un raport de evaluare, fie certificatul privind valoarea bunului imobil; alegi tu documentul.
Exemplu: vinzi cu 1.200.000 de lei un apartament care valora 1.000.000 de lei la data moștenirii. Câștigul este de 200.000 de lei, partea impozabilă de 100.000 de lei, iar impozitul de 12.000 de lei.
Dacă imobilul este locuința ta de bază – îl deții de cel puțin 3 ani și a fost domiciliul sau reședința ta în ultimii 3 ani înainte de vânzare – câștigul nu se impozitează. Poți estima impozitul folosind calculatorul nostru de impozit la vânzare.
Înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile
După obținerea certificatului de moștenitor de la notar, următorul pas este înregistrarea dreptului în Registrul bunurilor imobile, la organul cadastral teritorial.
De ce este importantă înregistrarea?
Dreptul de proprietate trece la tine prin moștenire și fără înregistrare. Dar ca să dispui de el prin acte juridice și ca să fie opozabil terților, trebuie să-l înregistrezi. Fără înregistrare nu poți:
- Vinde imobilul
- Dona imobilul
- Ipoteca imobilul pentru un credit
- Încheia alt act juridic prin care dispui de imobil
Procedura de înregistrare
- Dacă imobilul era deja înregistrat și nu există interdicții sau grevări care împiedică înscrierea, cererea o depune notarul, electronic, în numele tău, după ce eliberează certificatul de moștenitor
- Altfel, depui tu cererea împreună cu certificatul de moștenitor (original). Dacă vin toți moștenitorii din certificat odată, se întocmește câte o cerere pe numele fiecăruia
- Tariful se achită prin MPay
- Registratorul verifică documentele și înscrie dreptul
Termene de înregistrare
Registratorul examinează cererea în cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrarea ei. Termenul se poate prelungi cu cel mult 40 de zile, dacă trebuie înlocuite documente sau aduse documente suplimentare.
Pentru mai multe detalii despre cadastru și înregistrarea bunurilor imobile, consultă ghidul nostru despre cadastru și de ce contează.
Moștenirea între mai mulți moștenitori
Indiviziunea
Dacă sunt mai mulți moștenitori, până la primirea certificatului de moștenitor cotele lor aparțin tuturor ca patrimoniu unic (indiviziune). Fiecare moștenitor deține o cotă (de exemplu, 1/3), nu o parte anume din apartament.
Ce poți face cu cota ta:
- O poți vinde, printr-un contract autentificat notarial; dacă o vinzi unui terț, ceilalți comoștenitori au drept de preemțiune timp de 2 luni
- O poți dona, tot printr-un contract autentificat notarial
- O poți lăsa moștenire la rândul tău
Nu poți dispune însă doar de partea ta dintr-un singur bun, de exemplu doar din apartament, separat de restul moștenirii.
Partajul voluntar
Partajul îl poate cere oricare comoștenitor care a acceptat moștenirea, după ce expiră termenul de acceptare de 12 luni. Moștenitorii pot conveni ca:
- Un moștenitor să primească imobilul și să le plătească celorlalți o sultă, dacă imobilul valorează mai mult decât cota lui
- Imobilul să fie vândut și banii împărțiți după cote
Un bun care nu poate fi împărțit în natură se atribuie unuia dintre comoștenitori. Moștenirea se împarte după valoarea obișnuită a bunurilor la data partajului.
Contractul de partaj care cuprinde un imobil se încheie în formă autentică, la notar.
Partajul judiciar
Dacă moștenitorii nu reușesc să încheie un contract de partaj, oricare dintre ei poate cere partajul judiciar în instanță. Instanța poate dispune:
- Atribuirea imobilului unui moștenitor, cu obligația de a le plăti celorlalți sultă
- Vânzarea la licitație a bunului care nu poate fi împărțit în natură și împărțirea sumei
Licitația este publică; se desfășoară doar între comoștenitori dacă toți sunt de acord.
Vânzarea unui imobil moștenit
Dacă decizi să vinzi un imobil moștenit, ai nevoie de:
- Certificatul de moștenitor
- Înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, pe baza certificatului
- Toate documentele necesare pentru vânzare
Consultă ghidul nostru complet despre actele necesare pentru vânzarea unui apartament pentru lista detaliată de documente.
Informații despre impozitul pe venitul din vânzarea proprietăților moștenite găsești în articolul nostru despre impozitul pe bunuri imobile și taxele la vânzare-cumpărare.
Greșeli frecvente și cum le eviți
1. Ratarea termenului de 12 luni
Dacă nu depui declarația de acceptare și nu intri în posesia bunurilor în 12 luni de la deces, termenul ți-l poate prelungi notarul doar dacă ai un motiv întemeiat și ceilalți moștenitori nu obiectează. Altfel decide instanța. Dacă termenul ți-l prelungește notarul, primești partea ta doar din ce a rămas din moștenire.
Depune declarația de acceptare la notar cât mai curând după deces, chiar dacă nu ai toate documentele.
2. Acorduri informale între moștenitori
Unele familii fac înțelegeri verbale – „tu iei casa, eu iau banii”. Contractul de partaj care cuprinde un imobil și contractul prin care îți înstrăinezi cota se încheie în formă autentică, la notar, iar nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului.
Orice înțelegere trebuie formalizată la notar. Nu te baza pe promisiuni verbale, indiferent cât de bune sunt relațiile în familie.
3. Imobilul neînregistrat în Registrul bunurilor imobile
Dacă dreptul defunctului nu e înscris în Registrul bunurilor imobile, notarul nu va cere el înregistrarea dreptului tău: legea îl obligă să o ceară doar pentru imobilele înregistrate anterior. La prima înregistrare se prezintă planul bunului imobil, dacă organul cadastral nu îl are deja. Dacă imobilul a trecut prin mai multe moșteniri neînregistrate, ultimul moștenitor poate cere înregistrarea dreptului său, cu actele originale pentru tot șirul de transmiteri.
Verifică din timp dacă imobilul este înregistrat – poți cere un extras din Registrul bunurilor imobile.
4. Necunoașterea datoriilor defunctului
Moștenirea include nu doar bunurile, ci și datoriile defunctului. Moștenitorii care au acceptat moștenirea răspund solidar pentru datoriile ei comune. Nimeni nu e obligat să accepte o moștenire, așa că, dacă datoriile depășesc valoarea bunurilor, poți renunța.
Înainte de a accepta, solicită informații despre eventuale datorii: credite bancare, datorii la utilități, obligații fiscale. După ce ai acceptat moștenirea, nu mai poți renunța la ea.
5. Ignorarea celorlalți moștenitori
Unii moștenitori încearcă să procedeze singuri, fără a-i informa pe ceilalți. Notarul verifică din oficiu ce i-ai declarat și îi informează pe moștenitorii cunoscuți, iar datele din cerere le declari pe propria răspundere. Dacă se dovedește că certificatul nu corespunde realității, notarul îl modifică sau îl retrage. O persoană cu interes legitim poate cere asta în 3 ani de când a aflat, dar nu mai târziu de 10 ani de la deschiderea moștenirii.
Cooperează cu toți moștenitorii de la început. E mai simplu și mai ieftin decât un proces.
6. Confuzia între valoarea cadastrală și valoarea de piață
Valoarea estimată din Registrul bunurilor imobile (valoarea cadastrală) și valoarea de piață servesc la lucruri diferite:
- La partaj, moștenirea se împarte după valoarea obișnuită a bunurilor la data partajului
- La vânzare, impozitul se calculează din valoarea de piață de la data moștenirii, pe care o confirmi cu un raport de evaluare sau cu certificatul privind valoarea bunului imobil
Solicită o evaluare profesională dacă intenționezi să vinzi sau să împarți imobilul cu alți moștenitori.
Evaluarea imobilului moștenit
Când ai nevoie de evaluare?
- Partaj între moștenitori – pentru a stabili sulta corectă
- Vânzare – pentru a stabili un preț realist
- Calcul fiscal – valoarea de piață la data moștenirii se scade din prețul de vânzare la calculul impozitului
Valoarea cadastrală vs. valoarea de piață
| Criteriu | Valoare cadastrală (estimată) | Valoare de piață |
|---|---|---|
| Cine o stabilește | Organele cadastrale, prin evaluare în masă sau individuală | Un evaluator, în raportul de evaluare |
| Actualizare | Reevaluare o dată la 3 ani, conform Codului fiscal | Pentru data aleasă în raport |
| Unde se folosește | Baza impozitului pe bunurile imobiliare | Partajul între moștenitori |
| Plata notarului, dacă prețul declarat e mai mic decât valoarea estimată | Se poate folosi valoarea din Registrul bunurilor imobile | Se poate folosi raportul de evaluare (sau suma asigurată) |
| Impozitul la vânzare | Acceptată, prin certificatul privind valoarea bunului imobil | Acceptată, prin raportul de evaluare |
Pentru a afla valoarea estimativă de piață a imobilului moștenit, poți folosi instrumentul nostru de evaluare a proprietății. Acesta îți oferă o estimare bazată pe prețurile actuale de pe piață.
Poți consulta și statisticile pieței imobiliare pentru a vedea prețurile pe metru pătrat în diferite zone.
Situații speciale
Moștenirea terenurilor agricole de către străini
Conform Codului funciar, persoanele fizice și juridice străine nu pot dobândi teren cu destinație agricolă sau din fondul forestier prin acte juridice între vii. Dacă un străin dobândește un astfel de teren prin moștenire, trebuie să-l înstrăineze (să-l vândă sau să-l transmită altfel) în termen de 1 an de la data dobândirii dreptului. Dacă nu o face, autoritatea publică locală cere instanței înstrăinarea lui.
Moștenirea de la cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți în străinătate
Ca regulă, moștenirea în ansamblul ei se supune legii statului în care defunctul își avea reședința obișnuită la data decesului. Dacă toate împrejurările arată clar că defunctul avea o legătură mult mai strânsă cu alt stat, se aplică legea acelui stat. Prin testament, defunctul putea alege în locul ei legea statului al cărui cetățean era. Cerințele pentru înscrierea apartamentului în Registrul bunurilor imobile din Moldova nu țin însă de legea succesiunii.
Moștenirea bunurilor comune ale soților
Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt proprietate în devălmășie a soților, iar la împărțire cotele lor sunt egale, dacă un contract matrimonial nu prevede altfel. La decesul unuia dintre soți:
- Se separă mai întâi cota soțului supraviețuitor din proprietatea comună (de regulă, 1/2)
- Cealaltă jumătate intră în masa succesorală și se împarte conform regulilor de succesiune
Exemplu: un apartament cumpărat în timpul căsătoriei, evaluat la 1.000.000 de lei; defunctul lasă soț și doi copii. Soțul supraviețuitor păstrează 500.000 de lei, cota sa din proprietatea comună. Cealaltă jumătate (500.000 de lei) se împarte în cote egale între soț și cei doi copii, adică aproximativ 166.667 de lei fiecăruia.
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Cât durează întreaga procedură de moștenire?
Ai 12 luni de la deces ca să accepți moștenirea. Certificatul de moștenitor se eliberează nu mai devreme de o lună de la ultima publicare despre deschiderea procedurii, iar cererea de înregistrare se examinează în cel mult 10 zile lucrătoare. Partajul între moștenitori îl poți cere după ce expiră cele 12 luni.
2. Pot moșteni un imobil dacă am datorii la stat?
Da. Datoriile tale personale nu te împiedică să moștenești. Dacă însă renunți la moștenire într-un moment în care nu îți poți plăti datoriile, creditorii tăi pot cere să fie plătiți din masa succesorală, în limita cotei la care aveai dreptul.
3. Trebuie să plătesc impozit pe moștenire?
Nu. Pentru cetățenii Republicii Moldova, moștenirea nu este impozitată. Impozitul apare doar la vânzarea imobilului moștenit: 12% din jumătate din câștig, iar pentru locuința de bază nu se plătește.
4. Ce se întâmplă dacă nu accept moștenirea în 12 luni?
Dacă nu ai depus declarația de acceptare și nu ai intrat în posesia bunurilor, moștenirea nu se consideră acceptată de tine. Poți cere notarului să-ți prelungească termenul, dacă ai un motiv întemeiat și ceilalți moștenitori nu obiectează; altfel, cererea o soluționează instanța.
5. Pot renunța la moștenire în favoarea altui moștenitor?
Nu poți alege cine îți primește partea: ea trece la persoana care ar fi moștenit dacă tu nu ai fi fost în viață la data decesului. Dacă vrei ca un anumit comoștenitor să-ți primească partea, poți să accepți moștenirea și să-i transmiți cota printr-un contract autentificat notarial.
6. Pot locui în apartamentul moștenit înainte de finalizarea procedurii?
Da, dar intrarea în posesie înseamnă că ai acceptat întreaga moștenire, cu tot cu datorii. Nu poți vinde sau dispune altfel de imobil până nu expiră termenul de 12 luni și până nu primești certificatul de moștenitor, iar pentru vânzare trebuie să-ți înregistrezi dreptul în Registrul bunurilor imobile.
Pașii, pe scurt
- Depune declarația de acceptare la notar în termen de 12 luni de la deces
- Adună documentele necesare (deces, rudenie, testament, imobil)
- Obține certificatul de moștenitor de la notar
- Verifică înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile: pentru un imobil deja înregistrat, cererea o depune notarul
- Evaluează imobilul dacă plănuiești să-l vinzi sau să-l împarți cu alți moștenitori
Pentru copii și, la decesele de la 1 ianuarie 2026, pentru soț, plata notarului pentru certificat este 0,5% din valoarea moștenirii: 5.000 de lei pentru un apartament de 1.000.000 de lei. Pentru un deces anterior, plata urmează clasa moștenitorului după legea de atunci; întreabă notarul.
Nu amâna. Dacă lași să treacă cele 12 luni fără declarație de acceptare și fără să fi intrat în posesia bunurilor, notarul îți poate prelungi termenul doar pentru un motiv întemeiat și dacă ceilalți moștenitori nu obiectează; altfel decide instanța. Depune declarația la notar cât mai devreme, chiar dacă nu ai strâns toate actele.




Comentarii
1 comentariuConectează-te pentru a lăsa un comentariu.
notarul imi cere acte de la 1998 pe care parintii nu le mai au. de unde se iau copii arhivate? am fost la cadastru, nu au gasit nimic